Joi, 24 septembrie, de la ora 13:30, vedem o nouă ediție “Doza de IT”, la TVR 3, în care Cătălin Olaru vorbește despre energie, inteligență artificială și roboți.

România și paradoxul energiei ieftine

România are soare, vânt, hidrocentrale, reactoare nucleare și, încă, cărbune. Teoretic, are toate ingredientele unui sistem energetic care să nu ne facă să privim cu îngrijorare fiecare factură. Și totuși, exact asta se întâmplă: ne uităm cu teamă la orice factură nouă, iar odată cu venirea toamnei și a iernii ne rugăm, ca de fiecare dată, ca sezonul rece să fie blând. Am învățat, pe calea cea mai scumpă, o lecție simplă: nu este suficient să produci energie, trebuie să o poți și păstra pentru momentul în care ai nevoie de ea.

La prânz, panourile fotovoltaice produc masiv, prețul energiei scade, iar surplusul ajunge, în bună parte, la export. Seara, când soarele dispare și consumul crește, România ajunge să importe energie la prețuri mult mai mari. Vecinii noștri bulgari au înțeles mai repede această ecuație: au investit masiv în baterii și au ajuns la o capacitate de stocare de peste patru ori mai mare decât a României. Asta le permite să cumpere energie atunci când este ieftină și să o folosească sau să o vândă atunci când piața are nevoie de ea. Noi am investit puternic în producția verde, dar mult mai târziu în stocare.

Anul acesta, natura ne-a oferit și o demonstrație practică a acestei vulnerabilități. Seceta și nivelul extrem de scăzut al Dunării au afectat producția hidroenergetică și au ajuns să influențeze chiar și centralele nucleare din regiune: la Cernavodă, lipsa apei necesare răcirii a dus la oprirea reactoarelor. Europa a accelerat, între timp, ieșirea din cărbune, mizând pe energie mai curată — corect, doar că tranziția energetică nu înseamnă doar montarea de panouri și turbine. Înseamnă rețele, stocare, producție flexibilă și, poate cel mai important, să învățăm să consumăm energia atunci când o avem.

România începe, în sfârșit, să recupereze. Capacitatea bateriilor crește rapid, iar programul „Casa Verde Fotovoltaice — Baterii” intră abia acum pe linie dreaptă. Dar, ca de obicei, am reușit performanța de a avea controverse înainte să avem programul propriu-zis: 400 de milioane de lei sunt pregătiți pentru bateriile prosumatorilor, în timp ce industria avertizează deja asupra prețurilor și a modului în care vor fi cheltuiți banii.

Avem resurse, avem tehnologie, avem și fonduri europene. Ce ne-a lipsit de prea multe ori a fost să le punem pe toate să funcționeze împreună. Pentru că energia nu mai înseamnă doar cât produci, ci și când o produci, când o consumi și dacă ai unde să o păstrezi. Altfel, într-o țară cu un potențial energetic uriaș, ajungem la paradoxul de a plăti din ce în ce mai mult doar pentru dreptul de a trăi decent.

Inteligența artificială devine antrenor personal

Ani de zile, tehnologia purtabilă din fitness ne-a spus câți pași facem, cât de tare ne bate inima și, uneori, cât de prost am dormit. Acum începe să observe și cum ne mișcăm. Noile sisteme bazate pe inteligență artificială folosesc o cameră și algoritmi de computer vision pentru a urmări corpul pe parcursul antrenamentului. Software-ul identifică poziția umerilor, coatelor, șoldurilor și genunchilor și construiește, în timp real, un fel de schelet digital al persoanei care face exercițiul.

De aici începe partea interesantă: AI-ul poate recunoaște exercițiul, poate număra repetările și poate analiza articulațiile pentru a observa dacă o genuflexiune este suficient de coborâtă sau dacă postura începe să se deterioreze pe măsură ce apare oboseala. Unele sisteme oferă imediat indicații vizuale sau vocale pentru corectarea mișcării. Practic, camera nu te mai filmează — te analizează și te ajută.

Algoritmul nu înlocuiește antrenorul și nici nu ar trebui să o facă, dar poate deveni un asistent foarte bun acolo unde antrenorul nu ajunge: pentru un senior, pentru cineva cu mobilitate redusă sau, pur și simplu, pentru cel care nu-și permite un abonament la sală. Un sistem care vede mișcarea, corectează postura și adaptează exercițiul poate transforma sufrageria într-un spațiu de antrenament mult mai sigur. Nu ține loc de medic, kinetoterapeut sau antrenor, dar poate spune când ridici greșit un braț, când forțezi sau când ar fi cazul să te oprești.

Am început cu ceasuri care ne numărau pașii, am continuat cu senzori care ne măsurau pulsul, iar acum inteligența artificială începe să înțeleagă felul în care ne mișcăm. Următorul pas va fi, probabil, să ne spună și că am sărit peste antrenamentul de marți.

Clone Robotics: robotul cu mușchi artificiali din Europa de Est

Când vorbim despre cursa roboților umanoizi, ne uităm de obicei la Statele Unite sau la China. Una dintre cele mai neobișnuite abordări vine însă din Europa de Est. Clone Robotics este un startup polono-american, cu o echipă de inginerie importantă în Polonia, care, în loc să construiască un robot care doar imită mișcarea umană, încearcă să-i copieze anatomia.

Robotul Clone Alpha nu folosește motoare electrice clasice, ci „mușchi” artificiali numiți Myofiber, care se contractă cu ajutorul unui sistem hidraulic — practic, o pompă electrică pune fluidul în mișcare prin corp, aproape ca o inimă. O fibră de doar 3 grame poate genera aproximativ un kilogram de forță și poate reacționa în mai puțin de 50 de milisecunde.

Scopul companiei este cât se poate de practic: un android pentru casă, pe care să-l poți învăța activități diferite, de la aspirat și împăturit haine, până la aranjat obiecte prin casă. Ideea este simplă — dacă nu-ți place să faci curat, în viitor ai putea avea un robot care să facă ordine în locul tău. Deocamdată, însă, robotul complet nu a fost demonstrat public efectuând autonom toate aceste sarcini. Rămâne de văzut cât de repede reușește Europa de Est să-și pună „mușchii tehnologici” în mișcare.

Seceta, Dunărea și ghețarii: fața ascunsă a încălzirii globale

Uneori, încălzirea globală pare o problemă abstractă — până când începe să oprească centrale electrice. Vara aceasta, Europa a trecut prin valuri repetate de caniculă și printr-o criză severă a apei. Dunărea și Rinul au ajuns la niveluri extrem de scăzute, agricultura și transportul fluvial au fost afectate, iar centralele nucleare din România, Ungaria și Franța au fost nevoite să-și reducă producția sau chiar să oprească reactoare.

În timp ce Europa rămâne fără apă, în nord se petrece cealaltă jumătate a poveștii: satelitul european Sentinel-1 a urmărit desprinderea unui bloc de gheață de 76 de kilometri pătrați din ghețarul Petermann, din Groenlanda — cea mai mare pierdere a acestuia din 2012 încoace. Un eveniment individual de desprindere (calving) are mai mulți factori, dar valoarea științifică reală stă în observația pe termen lung: frecvența, dimensiunea și dinamica retragerii ghețarilor. Sateliții permit cercetătorilor să urmărească fisurile, retragerea gheții și modificările climatice aproape în timp real. 2026 s-ar putea dovedi un an pivotal pentru felul în care Europa își produce energia, își transportă mărfurile și își gestionează resursele de apă.

O hologramă „vorbește” despre ceasul Turnului Palatului Culturii din Iași

Istoria ceasului din Turnul Palatului Culturii din Iași poate fi descoperită acum printr-un ghid neobișnuit: proprietarul fabricii care a produs mecanismul a fost recreat sub forma unei holograme conversaționale. Vizitatorii îi pot pune întrebări și pot afla informații despre ceas direct de la acest personaj virtual.

Instalat în 1925, ceasul cu trei cadrane, de peste trei metri, din Turnul Palatului Culturii are un carillon cu opt clopote care interpretează Hora Unirii la ora exactă. Povestea lui este acum prezentată printr-o hologramă interactivă care, spre deosebire de un ghid clasic, poate răspunde direct întrebărilor publicului datorită programării bazate pe inteligență artificială. Interacțiunea se face simplu, prin apăsarea unui buton.

Proiectul nu a fost lipsit de provocări: singurul acces în turn este printr-un lift, iar dimensiunea considerabilă a hologramei — proiectată în mărime naturală — a făcut ca aducerea echipamentului în turn să fie chiar mai dificilă decât realizarea hologramei în sine.

Tot la Iași, muzeele din regiune au un nou responsabil: Alexandru Costantin Chițu vine de la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, unde a ocupat mai multe funcții de conducere, fiind manager interimar al instituției între septembrie 2022 și mai 2025. Printre obiectivele sale se numără o mai strânsă colaborare între muzeele din Moldova și Republica Moldova, precum și organizarea Festivalului Sacru.

Drone și roboți la Olimpiada Națională Infoeducație de la Focșani

Olimpiada Națională Infoeducație de la Focșani a adus o noutate pentru elevii și profesorii prezenți: o demonstrație tehnică cu drone, realizată de studenți și cadre universitare, la Muzeul Viei și Vinului. Concursul are secțiuni dedicate roboticii, multimedia, softului utilitar, softului educațional și web, iar proiectele elevilor sunt, an de an, tot mai elaborate.

Demonstrația a combinat controlul manual al dronelor cu zboruri complet autonome, în care dispozitivele au executat manevre complexe și rotații prin coordonare spațială și algoritmi de stabilizare. Sincronizarea tehnică a fost esențială pentru ca dronele să-și mențină stabilitatea și să evite impactul în timpul exercițiilor autonome — coordonarea s-a făcut atât pe verticală, cât și pe orizontală, pentru a evita coliziunile.

Pentru elevi, momentul a fost un exemplu de bune practici într-un domeniu foarte căutat, fie pentru marketing, fie din pasiune. Partea considerată cea mai dificilă nu este inițierea rotației unei drone, ci revenirea ei într-o poziție stabilă. Ediția de anul acesta a Olimpiadei Naționale Infoeducație a ajuns la a 33-a ediție.

Roboți liceeni, pe teren, de Ziua Internațională a Tineretului

De Ziua Internațională a Tineretului, tehnologia a făcut spectacol la Focșani. Roboți construiți de liceeni din două dintre cele mai bune echipe ale orașului au intrat pe teren într-un meci demonstrativ: echipa AI Citizen, de la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza”, a concurat, într-o atmosferă amicală, cu echipa BrickBot de la Colegiul Național „Unirea”. Ambele formații au participat anul acesta la Campionatul Mondial de Robotică de la Houston.

În Parcul Nicolae Bălcescu, roboții proiectați, construiți și programați de liceeni au fost puși la treabă sub privirile publicului, în special ale copiilor. Dincolo de spectacol, membrii celor două echipe au explicat cum funcționează roboții și câtă muncă se ascunde în spatele unei competiții — fiecare echipă a concurat cu câte doi roboți proprii, creați și antrenați atât de nucleul consacrat, cât și de secția de voluntari.

Pentru tinerii pasionați de știință și inginerie, demonstrația a fost și o ocazie de a vedea îndeaproape cum o idee prinde contur, de la primele schițe și programare, până la robotul care intră pe teren. Faptul că două echipe teoretic rivale colaborează este considerat, de organizatori, un exemplu bun pentru cei care vor să urmeze licee de profil. Ambele formații au experiență în competițiile First Tech Challenge și au ajuns, anul acesta, până la campionatul mondial de la Houston.

Un avatar AI devine purtătorul de cuvânt al primăriei din Târgu Neamț

La Târgu Neamț, inteligența artificială vorbește deja în numele administrației locale, care testează un purtător de cuvânt virtual ce prezintă, în format video, informații importante pentru locuitori — de la lucrări și investiții, până la modificări de program, restricții de circulație sau consultări publice.

Avatarul, creat cu ajutorul inteligenței artificiale, nu ia decizii, nu formulează opinii și nu are acces la bazele de date, documentele interne sau sistemele informatice ale primăriei; prezintă doar informațiile transmise de reprezentanții instituției. Potrivit acestora, un asemenea instrument are un avantaj clar: informația transmisă nu poate fi contestată așa cum se întâmplă uneori în comunicarea cu un om, unde tonul sau formularea răspunsului pot naște neînțelegeri.

Testarea nu presupune, potrivit primăriei, cheltuieli suplimentare din bugetul local. Dacă instrumentul se dovedește util, administrația va continua să-l folosească în comunicarea publică. Cetățenii sunt invitați, în această perioadă, să propună un nume pentru noua purtătoare de cuvânt virtuală.

Recomandări: un film despre AI și un joc despre casete audio

Dacă inteligența artificială va pune vreodată stăpânire pe lume, primul semn nu va fi neapărat un robot care bate la ușă, ci ceva mult mai banal: un algoritm care ne cunoaște puțin prea bine. Este premisa filmului „Good Luck, Have Fun, Don't Die”, în care un bărbat intră într-un restaurant din Los Angeles și susține că vine din viitor, cu misiunea de a găsi oamenii potriviți pentru a opri o inteligență artificială care urmează să distrugă lumea. Regizorul Gore Verbinski împachetează premisa apocaliptică într-o comedie SF absurdă, energică și surprinzător de actuală — pentru că filmul nu vorbește doar despre AI, ci despre noi, despre algoritmi, smartphone-uri, social media și confortul cu care oferim tehnologiei câte o bucată din viața noastră.

Înainte de Spotify, înainte de playlisturile generate de algoritmi și înainte ca telefonul să știe ce melodie vrei să asculți — chiar înainte să știi tu însuți — exista mixtape-ul: o casetă pe care puneai, cu grijă, melodii care însemnau ceva pentru tine. Un grup de tineri dezvoltatori a construit un joc întreg în jurul acestei idei. Se numește „Mixtape” și urmărește trei prieteni în ultima lor noapte împreună, înainte ca fiecare să apuce pe drumul lui în viață.

Adevărata vedetă a jocului este coloana sonoră — Joy Division, The Cure, The Smashing Pumpkins, Iggy Pop și multe altele — fiecare melodie deschizând, practic, o amintire. Jocul avansează odată cu muzica, de la skateboarding și petreceri, la un parc de distracții abandonat, fotografii, meciuri de baseball sau artificii văzute de pe bancheta unei mașini. Într-o perioadă în care algoritmii ne construiesc playlisturile în câteva secunde, „Mixtape” amintește de vremurile în care alegerea a zece melodii pentru cineva putea spune mai mult decât zece pagini de mesaje.

Așadar, tehnologia ne oferă unelte — roboți cu mușchi artificiali, inteligențe artificiale care vorbesc în locul nostru, sisteme care produc energie aproape gratuit. Ce facem cu ele rămâne, însă, în continuare, problema noastră.

***

Vă invităm să ne urmăriți, joi, 24 septembrie, de la ora 13:30, la TVR 3 și online pe TVR+.

Puteți viziona edițiile emisiunii pe canalul oficial de YouTube al TVR Iași.

Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră pe pagina de Facebook a TVR 3.

***

Emisiunea se adresează deopotrivă pasionaților de tehnologie și celor care vor să înțeleagă mai bine lumea digitală în care trăim, oferind informații utile într-un mod accesibil și dinamic. “Doza de IT” — pentru că tehnologia e prea importantă ca să o lăsăm doar pe mâna specialiștilor.

Realizator: Cătălin Olaru

Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR