Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Max Blecher şi "moartea unui artist"
Vineri, 08 Iunie 2018
G eniu avangardist al literaturii române, Max Blecher este considerat de critica literară drept principalul reprezentant al literaturii autenticității și este supranumit „Kafka al României ” . De curând, s-au împlinit 80 de ani de la moartea sa.

Un eveniment conceput în jurul lui Max Blecher a fost organizat, timp de trei zile, la Roman. Blecher Fest a ajuns la a doua ediție și a fost iniţiatde Asociația Anima Intelligentia. Festivalul a inclus o diversitate de evenimente: de la mese rotunde, la concerte, spectacole stradale, expoziții, dar şi un GPS literar, o plimbare la pas prin orașul Roman, cu opriri în diferite locuri care probabil l-au inspirat pe scriitor. La Biblioteca Municipală „George Radu Melidon”, a fost lansată a doua ediție a volumului „Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei”, semnat de Doris Mironescu. Invitați au fost şi traducători ai operei lui Blecher, veniți din Italia, Brazilia, Belgia și Polonia.

Autor al romanelor Întâmplări în irealitatea imediată”, Inimi cicatrizate”, Vizuina luminată” și al volumului de poezii Corp transparent”, MaxBlecher a murit foarte tânăr, fiind îngropat la Cimitirul Evreiesc din Roman.

Premiera spectacolului „Moartea unui artist”, montat de Irina Popescu Boieru la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, a marcat 100 de ani de la nașterea dramaturgului Horia Lovinescu, dar şi împlinirea vârstei de 70 de ani de către actorul Emil Coșeru, distribuit în rolul principal.

Pentru mine, „Moartea unui artist” a reprezentat, în primul rând, un act de exorcism, de eliberare, spunea Horia Lovinescu despre textul publicat în 1960. De sorginte cehoviană, piesa este şi o încercare de traducere, în forme voit neostentative, a miturilor Mioriţei şi Meşterului Manole. Personajul principal vede în artă, înainte de orice, semnul puterii omului asupra haosului şi a morţii.

„Cap de afiș” - marţi, 3 iulie, ora 20.00, la TVR3

imagine - Relu Tabără

montaj, realizator - Andreea Știliuc